11.2 C
Chișinău
luni, 29 noiembrie, 2021

Cum vrea Europa sa scape de dependenţa de gazul rusesc

Must read

Comentarii recente

cum-vrea-europa-sa-scape-de-dependenta-de-gazul-rusesc-18478253Comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, consideră că singura şansă a Europei de a-şi diminua dependenţa de gazele ruseşti este de a implementa un program de eficienţă energetică prin care să se economisească miliarde de euro . “Diminuarea consumului de energie este cea mai bună cale pentru economiile naţionale de a diminua costurile şi dependenţa energetică faţă de materia primă din alte ţări. Cât de important este acest aspect o dovedeşte dezbaterea despre independenţa Europei faţă de gazele ruseşti. Trăim sub ameninţarea că nu vor maifi obiective obligatorii în domeniul eficienţei energetice. Ultimul obiectiv de austeritate în cadrul UE expiră în 2020 şi nu este încă prevăzut unul nou”, scrie revista germană Der Spiegel.

Adio obligaţii?

“Uniunea Europeană are nevoie de un obiectiv obligatoriu în domeniul eficienţei energetice. La nivel global , Uniunea Europeană este cel mai mare importator de energie primară. Eficienţa pentru noi este mult mai importantă decât pentru orice altă ţară de pe mapamond. Mă voi lupta să existe un obiectiv obligatoriu şi după 2020”, a declarat Oettinger pentru sursa citată.

Iniţiativa sa se loveşte de blocajul Marii Britanii care invocă imixtiunea exagerată din partea Comisiei de la Bruxelles. Pachetul climatic pentru 2020 este mult prea scump pentru ţări precum Polonia, Ungaria, Cehia, România, Bulgaria şi Slovacia. Inclusiv Guvernul german, care s-a zbătut pentru adoptarea unui obiectiv obligatoriu al eficienţei, şi-a atenuat poziţia în ultimul timp. În poziţia luată la ultima reuniune la nivel înalt, Germania a vorbit doar despre posibilitatea fixării unui nou obiectiv.

Doar recomandări

În cartea verde pentru politica climatică pentru intervalul 2020-2030, Comisia Europeană a fixat doar două recomandări: o diminuare cu 40% a emisiilor de CO2 faţă de nivelul din 1990 şi o creştere a energiei regenerabile cu 27%. Discuţiile privind rolul eficienţei în politica energetică şi climatică au fost amânate. Comisarul Oettinger speră în continuare că Berlinul va sprijini iniţiativa sa. “Un obiectiv obligatoriu în domeniul eficienţei energetice ar avea efectul unui program de conjunctură pentru Germania. Firmele germane, producătoare de ferestre sau specializate în izolarea clădirilor, vor fi asaltate cu noi oferte. Know-how-ul german are reputaţie la nivelul UE, iar firmele germane s-ar dezvolta în acest boom al eficienţei energetice şi în alte ţări”.

Oettinger speră să convingă şi restul partenerilor din UE printr-o finanţare a proiectului din fonduri europene. “În fiecare an, în bugetul UE sunt prevăzute două miliarde de euro pentru co-finanţarea măsurilor de reducere a emisiilor de CO2. Eficienţa energetică ar deveni atractivă şi pentru ţări ca Polonia, care mizează pe o energie pe bază de cărbune în detrimentul unei politici climatice ambiţioase. Sunt optimist că vom fixa un nou obiectiv obligatoriu”, a concluzionat Oettinger.

Catalog de măsuri

Speranţele sunt însă tot mai mici. În decembrie 2012, Comisia Europeană a finalizat o directivă în privinţa eficienţei energetice. Astfel, toate statele membre UE vor întocmi un catalog cu măsuri de economisire a energiei şi cu metodele prin care plănuiesc să implementeze asta. În perioada aprilie-mai 2014, cele 28 de ţări UE îşi vor prezenta catalogul în faţa Comisiei Europene. Începând cu luna octombrie 2014, Comisia va elabora un plan privind fixarea unui obiectiv al eficienţei începând cu 2021. Organizaţiile pentru protecţia mediului sunt convinse că iniţiativele vor fi şi mai puţin ambiţioase ca până acum.

 Reducerea emisiilor de CO2

Asociaţia energiei eoliene din Austria, IG Windkraft, acuză în termeni duri decizia Comisiei Europene de a renunţa la mai multe puncte din recomandările prevăzute pentru anul 2030. Pentru anul 2020, UE a fixat trei obiective obligatorii clare: reducerea cu 20% a emisiilor de CO2 faţă de nivelul din 1990, o creştere cu 20% a consumului de energie din surse regenerabile şi o îmbunătăţire cu 20% a eficienţei energetice din UE. “Comisia Europeană a eliminat însă trei obiective obligatorii foarte ambiţioase, care reprezintă o lovitură dură dată în politica energetică şi climatică a Europei”, notează IG Kraftwind. Noul acord de mediu care va fi parafat la Paris la finalul anului 2015 va include obligativitatea reducerii emisiilor de CO2 cu 40%. Un alt obiectiv este creşterea la 27% a energiei din surse regenerabile, însă aceasta este o medie prevăzută pentru Uniunea Europeană per total şi nu o reglementare naţională pentru statele membre.

 Surse regenerabile

Nu se prevăd obligaţii în domeniul eficienţei energetice. La comunicatul Comisiei este ataşat un raport care scoate în evidenţă că, în continuare este mai eficientă din punct de vedere economic folosirea energiei fosile. Fără a menţiona nimic despre energia nucleară se loveşte masiv în dezvoltarea energiei regenerabile din următoarele decenii. Energia regenerabilă a atins 14,4% în Europa în 2012. Directiva privind obligaţiile pentru anul 2020 a adus o creştere anuală de 1% în acest domeniu. Scoaterea oricărei obligaţii până în 2030 va aduce o diminuare anuală a creşterii cu 30%. Un total de 27% până în 2030 înseamnă o afacere neprofitabilă pentru orice investitor. Procentul corect trebuia să fie de 45%. Singura şansă de schimbare se află în Consiliul Miniştrilor Energiei şi în plenul Parlamentului European. Comisia Europeană continuă lobby-ul pentru energia obţinută din centralele nucleare şi întoarce spatele energiei din surse regenerabile”, este concluzia celor de la IG Windkraft.

Fracking

Conform Neues Deutschland, din cauza crizei energetice din Europa, coaliţia guvernamentală din Germania, CDU-CSU-SPD, va relua discuţiile despre o posibilă legalizare a exploatărilor gazelor de şist pe bază de fracturare hidraulică. Interzicerea fracking-ului nu este susţinută în unanimitate la nivelul UE. Franţa a interzis-o prin lege în 2011, dar Marea Britanie, Polonia şi România susţin astfel de proiecte. “Germania trebuie neapărat să lase deschisă opţiunea fracking-ului”, a declarat vicepreşedintele CSU, Peter Ramsauer, pentru Welt am Sonntag. Vicepremierul şi ministrul pentru Energie şi Economie, Sigmar Gabriel (SPD), a subliniat că nu există unanimitate pe această temă. “Convingerea mea este că metoda actuală reprezintă un risc prea mare pentru populaţie şi mediu, dar continuă cercetarea unei noi tehnologii. Va trebui să rămânem atenţi la rezultatele cercetării”, a declarat Gabriel pentru Bild.

sursa: jurnalul.ro

- Advertisement -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -spot_img

Ultimele știri