Cum călătoreau bucureştenii cu autobuzele şi tramvaiele RATB din perioada 1914-1985

Într-un album editat de RATB, putem vedea evoluţia transportului în comun din Bucureşti, de la tramvaiele trase de cai, de la începutul secolului XX şi până la vagonul cu uşi pe ambele părţi şi autobuzele cu sistem automat de supraveghere a traficului, din anii 80.

În 1921, a început o nouă perioada de dezvoltare a Regiei Autonome de Transport Bucureşti, denumită, pe atunci, Societatea Anonimă Română de Tramvaie (STB).

Dacă până în 1935, STB-ul a avut excusivitate doar pentru transportul cu tramvaiul în Bucureşti, din 1936 societatea obţine exclusivitatea transportului în comun cu tramvaie şi autobuze în Capitală. Parcul STB număra atunci 392 autobuze (Renault, Chevrolet şi Henschel), care funcţionau pe 22 trasee cu 131 Km cale dublă, deservind Capitala şi 12 comune suburbane.

În 1949, se înfiinţează prima linie de troleibuz din Bucureşti, care circula pe traseul Piaţa Victoriei – Hipodromul Băneasa. Un an mai târziu, Societatea comunală a tramvaielor din Bucureşti devine „Întreprinderea de Transport Bucuresti” (ITB) şi asigura transportul în comun pe 27 de trasee de tramvaie şi 24 de trasee de autobuze.

În 1955, în atelierele ITB se construieşte prototipul troleibuzului românesc.

În 1971 se dă în exploatare vagonul dublu articulat V3A, fabricat în Atelierele Centrale ITB.

În 1977 se realizează noul model de cale de rulare pentru tramvaie cu şina înglobată în dale de beton. Trei ani mai târziu, se construieşte troleibuzul dublu articulat.

În 1983, se realizează prima linie de tramvai peste Podul Grant şi se introduce vagonul cu două posturi de comanda şi uşi pe ambele părţi. Un an mai târziu, se dă în funcţiune o linie cu 30 de autobuze, la care s-a aplicat sistemul automat de supraveghere şi dirijare a traficului, asistat pe calculator.