12.2 C
Chișinău
joi, septembrie 23, 2021

Cum au schimbat România cei mai deştepţi bărbaţi din istorie: Gogu Constantinescu a inventat primul schimbător de viteze, Augustin Maior a revoluţionat telefonia modernă

Must read

Comentarii recente

Gogu ConstantinescuDe-a lungul istoriei, România a dat lumii întregi personalităţi de seamă, bărbaţi importanţi care au reuşit să-şi imprime numele pe harta mondială a celebrităţii. Fie că a fost vorba despre scriitori, inventatori sau oameni politici, românii s-ar remarcat în toată lumea.

„Adevărul“ vă prezinta lista bărbaţilor din România care au ajuns cunoscuţi şi peste hotare, reuşind să impresioneze o lume întreagă cu talentul lor.

Fruntaşii industriei bucureştene: povestea încălţărilor Mociorniţa şi uzinei Malaxa, cea mai performantă fabrică din Europa Bucureştiul a fost în istorie locul unde mari personalităţi s-au afirmat. Doi dintre bărbaţii care au dus economia ţării înainte şi care vor rămâne mereu în memoria colectivă sunt faimosul Dumitru Mociorniţă, cel care a rămas în istorie pentru fabrica sa de încălţăminte şi pielărie, şi industriaşul Nicolae Malaxa, care a creat cea mai performantă fabrică de material rulant din Europa.

O epocă prin care se promova profesionalismul, în care seriozitatea era răsplătită şi în care oamenii întreprinzători erau încurajaţi de sistem, de însuşi economia naţională, aşa arăta România începutului secolului XIX. Industriaşi români au prins un aplomb formidabil cu precădere în perioada interbelică atunci când statul român încuraja iniţiativele naţionale şi companiile româneşti.

Fostul guvernator al Băncii Naţionale, mehedinţeanul Ioan G. Bibicescu, s-a împotrivit vehement strămutării Tezaurul României în Rusia. Conducător al băncii centrale a statului român într-una dintre cele mai dificile perioade din istoria sa (1914-1921), Bibicescu a avut de-a lungul vieţii preocupări dintre cele mai variate: ziarist de marcă, culegător de folclor, teoretician, dar şi practician al domeniului economic, pasionat bibliofil.

Mircea StratulatIonel Perlea, muzicianul ialomiţean care a cucerit Metropolitan Opera din New York . Bărăganul a oferit lumii muzicii o baghetă fermecată. Vorbim despre cea a marelui dirijor şi compozitor ialomiţean, născut în colbul satului Ograda, Ionel Perlea. Geniul său muzical a depăşit graniţele Europeni, ajungând până la Opera Metropolitană din New York.

Mircea Scarlat, teleormăneanul care a dat literaturii Istoria Poeziei Româneşti. Scriitor şi critic literar , Mircea Scarlat a lăsat literaturii române o lucrare de mare anvergură: Istoria Poeziei Româneşti. Teleormăneanul care a trăit doar 36 de ani a reuşit să cuprindă în cele patru volume ale lucrării o istorie a poeziei româneşti de la origini. Opera sa a fost încheiată, post mortem, de Nicolae Manolescu.

Braşoveanul care a revoluţionat lumea chimiei. Nicolae Teclu a avut peste 60 de invenţii printre care şi becul care îi poartă numele   Născut în Braşov, în 1839, Nicolae Teclu a terminat Institutul Politehnic din Viena, secţia Chimie, şi Academia de Arte Frumoase din München, secţia Arhitectură. Braşovul a maid at României alţi doi medici excepţionali.

Ştefan Augustin Doinaş, personalitate de seamă a literaturii române. El a fost căsătorit cu Irinel Liciu, primă balerină la Operă   Ştefan Augustin Doinaş este o personalitate reprezentativă a literaturii  române, care s-a evidenţiat pe ţărâmul poeziei în calitate de cel mai de seamă exponent al genului baladesc de la jumătatea secolului  XX.  Poet, eseist, traducător, deţinut politic, academician, şi politician român.

Gogu Constantinescu a fost cel care a inventat primul schimbător de viteză şi a participat la construcţia de avioane engleze, tip Bristo   George (Gogu) Constantinescu s-a născut pe data de 4 octombrie 1881 la Craiova. A fost printre primii care a folosit betonul-armat în construcţia clădirilor din România.

Se împlinesc 140 de ani de la naşterea savantului buzoian Nicolae Vaschide, întemeietorul psihologiei româneşti   Dacă pentru majoritatea buzoienilor numele lui Nicolae Vaschide nu are rezonanţa pe care acesta ar fi meritat-o, în lumea ştiinţifică are un loc aparte. Savantul născut la Buzău este recunoscut drept întemeietorul psihologiei româneşti şi promotor al psihologiei experimentale.

Bărbaţi celebri în judeţul Olt: doctorul-inventator Amza Jianu, scriitorul Eugen Ionescu sau pictorii Sabin Bălaşa şi Marius Bunescu   Judeţul Olt are locul său bine determinat în istoria ţării şi aceasta datorită personalităţilor care s-au născut aici şi, apoi, s-au evidenţiat remarcabil în diverse domenii de activitate. Deloc întâmplător, date fiind condiţiile sociale, majoritatea sunt bărbaţi.    De la scriitorul Eugen Ionescu, pictorii Sabin Bălaşa sau Marius Bunescu, doctorul Amza Jianu ş.a., toţi aceştia menţin Oltul între judeţele asupra cărora atenţia merită îndreptată.

Herman OberthInventatori de renume ai Sibiului: Hermann Oberth, unul din părinţii astronauticii mondiale, şi Konrad Haas, precursor al zborului cu racheta   Hermann Oberth este considerat unul dintre părinţii astronauticii mondiale, fiind inventatorul conceptului de ardere în etape a combustibilului şi a „efectului Oberth” iar Konrad Haas este considerat primul care enunţă principiile şi modalităţile de construcţie ale rachetelor.
Ion Paulat – omul care a inventat hidroavionul, dar care n-a vrut să vândă prototipul nemţilor  Anul acesta se împlinesc 140 de ani de la naşterea inventatorului, care, deşi s-a născut la Brăila, realizările lui se leagă de Galaţi. Aici a construit, în 1911, primul hidroavion din România, în toamna aceluiaşi an inventatorul făcând şi prima demonstraţie de zbor cu un hidroavion. În 1912, Paulat a efectuat la Galaţi şi primul zbor cu un monoplan.

Constantin Motaş, academicianul care a pus bazele freatobiologiei Vasluianul Constantin Motaş, unul dintre cei mai de seamă oameni de ştiinţă din România, fost zoolog, biolog, ecolog şi hidrobiolog, este cel care, alături de biologul macedonean Stanko Karaman a pus bazele freatobiologiei, ştiinţa care studiază organismele din apele freatice.
Focşăneanul Umberto Sorani, inventatorul aparatului de curăţat cartofi şi a echipamentelor pentru submarine   Invenţiile sale au folosit  nespus omenirii şi au permis cu mult mai repede  atingerea unor performanţe  notabile  în numeroase domenii de activitate. Unul dintre marii inventatori focşăneni de la începutul secolului XX a fost Umberto Sorani.

Născut în  anul 1886 dintr-un tată italian, refugiat ca profesor de muzică la Liceul Unirea  şi o mamă focşăneancă, Umberto Sorani  a avut 22 de fraţi şi a urmat cursurile primare la Şcoala nr 1 din Focşani, după absolvirea a intrat ucenic la un atelier mecanic, fiind atras de ştiinţa mecanismelor  şi dispozitivelor.    După efectuarea stagiului militar,  în perioada 1913-1915, a stat în Italia , unde avea multe rude.

Vida Gheza, cel mai mare sculptor maramureşean al tuturor timpurilor Născut în 23 februarie 1913 în Baia Mare, Vida Gheza este unul dintre numele de bază din istoria şi cultura maramureşeană. Recunoscut pe plan naţional, dar şi internaţional pentru viziunea şi talentul său, sculptorul a fost remarcat încă de mic copil pentru talentul său creativ şi pentru inteligenţa sa.

Dan Mateescu a revoluţionat ingineria. În anii 40 a ridicat prima construcţie metalică sudată din România   Personalitate marcantă a Universităţii „Politehnice“ şi a comunităţii ştiinţifice româneşti, Dan Mateescu a trăit până la adolescenţă în oraşul de pe malul Borcei.

S-a născut la 15 noiembrie 1911, la Călăraşi, unde a urmat şcoala primară şi cursurile Liceului Ştirbei Vodă. Studiile superioare le-a făcut la Şcoala Politehnică din Berlin-Charlottenburg, devenind inginer în anul 1934.

Naturalistul şi istoricul Adalbert Cserni a înfiinţat Muzeul Unirii din Alba Iulia. A realizat un ierbar cu plante de 150 de ani   Adalbert Cserni este unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de ştiinţă care a trăit în Alba Iulia. Profesor, naturalist, arheolog, istoric, numismat, geolog sunt doar câteva dintre pasiunile acestuia. A trăit în perioada 1842-1916 şi este primul director al Muzeului Unirii.

Bazele botanicii româneşti, puse la Rodna de către Florian Porcius   Printre personalităţile care fac cinste judeţului Bistriţa-Năsăud se numără şi Florian Porcius, învăţătorul care a pus bazele botanicii româneşti, acesta fiind şi unul dintre creatorii terminologiei botanice din România.
Marin Voiculescu, giurgiuveanul care a revoluţionat şcoala medicală românească   Personalitate marcantă a societăţii româneşti, Marin Voiculescu (1913-1991) este unul dintre savanţii originari din Giurgiu care au dezvoltat sistemul medical prin studiul asupra bolilor infecţioase.

Născut la 3 august 1913 într-o familie de învăţători de pe strada Dunării, Marin Voiculescu. Este elev al Liceului „Ion Maiorescu” din Giurgiu unde îi are ca dascăli, printre alţii, pe Dan Barbilian, Savin Popescu sau Victor Karpis. Obţine premiul I în fiecare an şi publică poezii în diferite reviste locale.
Andrei Cosma, unul dintre cei 300 de români care au dus la Curtea de Viena memorandumul pentru drepturile românilor   Andrei Cosma s-a numărat printre cei 300 de români ardeleni care au dus la Curtea de Viena Memorandumul pentru drepturile românilor . Născut în judeţul Satu Mare, a fost ales membru fondator al Institutului de Credit şi Economii „Silvania“, în 1886, instituţie pe care a condus-o ani la rând pentru ajutorarea ţărănimii româneşti.
takeAugustin Maior, inventatorul clujean care a pus bazele telefoniei moderne   Augustin Maior, fondatorul Şcoalii de Fizică Teoretică de la Universitatea din Cluj, a pus bazele telefoniei multiple, reuşind să transmită simultan, pe o singură linie telefonică de 15 km, 5 convorbiri fără ca semnalele să interfereze.    Fundamentele teoretice ale muncii sale au fost publicate în resviste imporntate din Germania şi Anglia
Take „guriţă de aur“ Ionescu, talentatul orator care a devenit prim-ministru al României, în ciuda originilor modeste   Născut într-o familie modestă din Ploieşti, care îi restrângea din start ascensiunea socială şi politică, Take Ionescu a reuşit, printr-o pregătire de excepţie şi un discurs care făcea vâlvă, ce i-a adus porecla „guriţă de aur“, să devină unul dintre cei mai mari oratori români şi unul dintre politicienii şi diplomaţii de frunte ai ţării.

Dinastia Vorel: trei generaţii de farmacişti care au fabricat pentru prima dată medicamente naturiste în România Pionierii „Farmaciei Verzi” din România, Anton Vorel şi urmaşii săi Lascăr (fiul), Constantin şi Teodor (nepoţii) au dezvoltat la Piatra Neamţ în decursul unui secol o industrie performantă a medicamentelor şi produselor din plante medicinale.
Constantin Arseni, medicul sucevean care a pus bazele neurochirurgiei româneşti   Profesor universitar şi director al clinicii de Neurochirurgie a facultăţii de medicină din Bucureşti, medicul sucevean Constantin Arseni a pus bazele neurochirurgiei româneşti împreună cu mentorul său Dimitrie Bagdasar.
Minţile luminate ale Banatului: de la Traian Vuia la primul campion de şah al României   Timişoara a dat lumii, sau doar a găzduit, multe personalităţi care au revoluţionat domeniile în care au activat. O parte dintre aceşti oameni sunt mai puţin cunoscuţi românilor, pentru că s-au născut într-o perioadă în care Banatul nu era parte din România.
Petru Groza, cel mai important om politic din trecutul Hunedoarei   Petru Groza a fost unul dintre cele mai controversate personaje din istoria recentă a României şi totodată unul dintre hunedorenii aflaţi în galeria celor mai importanţi oameni politici din ultimul secol.

Petru Groza a fost avocat, moşier cu o avere impresionantă şi om politic. Deşi nu a fost membru al Partidului Comunist Român, Groza a fost numit prim-ministru în primul guvern comunist al României intre 1945 si 1952 şi apoi, până în 1958, a fost preşedinte al Marii Adunări Naţionale. Petru Groza s-a născut în 7 decembrie 1884, în Băcia, fiind fiu al unui preot ortodox.

Geniul lui Emil Palade, elogiat şi după 40 de ani de la descoperirile care i-au adus Premiul Nobel pentru Medicină Ieşeanul George Emil Palade se numără printre românii care au revoluţionat lumea prin descoperirile făcute în domeniul biologiei celulare. Munca sa a fost recompensată în 1974 cu Premiul Nobel pentru Medicină sau Fiziologie
Sursa: adevărul.ro

- Advertisement -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisement -spot_img

Ultimele știri