7.2 C
Chișinău
sâmbătă, 4 decembrie, 2021

Criza gazelor din Europa. De ce crește factura la energie și cum șantajează Gazprom UE – o analiză de Alexandru Rotaru și Marco Badea

Must read

Comentarii recente

Glasul.md vă propune să vedeți mai jos a analiză fundamentală a situației privind criza gazelor naturale, realizată de Alexandru Rotaru și Marco Badea pentru Digi24.ro

Criza gazelor naturale se adâncește din ce în ce mai mult. În timp ce europenii sunt anunțați că trebuie să se pregătească ca să plătească facturi mai mari în această iarnă, piețele europene ale energiei, de la gazele naturale la permisele de carbon, au înregistrat noi recorduri. Din peisaj nu lipsește nici geopolitica, acolo unde Rusia face niște mutări care dovedesc că Europa rămâne în continuare, indiferent de declarații, dependentă de gazul rusesc. În fapt, creșterea record a prețurilor la gaze ar putea perturba redresarea economică post-pandemică, ar putea tensiona veniturile gospodăriilor europene și chiar ar putea să umbrească tranziția blocului comunitar către energia regenerabilă. 

Potrivit datelor de tranzacționare de la bursa ICE din Londra, prețurile gazelor pe piața futures (piața de tranzacționare a energiei electrice) din Europa au depășit marți, pentru prima dată în istorie, cuantumul de 1.000 de dolari pe mia de metri cubi. Potrivit datelor anunțate marți, contractele futures, conform indicelui olandez TTF, au început să se tranzacționeze la prețul 992 de dolari, ajungând până la maximul istoric de aproape 1.030 de dolari. Miercuri, acestea au depășit recordul înregistrat cu doar 24 de ore înainte, înregistrând un total de 1.040 de dolari pe mia de metri cubi.

Înaintea acestor două zile cu recorduri absolute, ultimul preț record la gaz a fost înregistrat pe data de 15 septembrie, când a atins cotația de 963,9 dolari pentru o mie de metri cubi. De altfel, prețul gazului în Europa a crescut, în ultimele săptămâni, cu peste 1,5 ori, după ce la 1 septembrie se tranzacționa cu 614 dolari pe mie de metri cubi.

Stocurile de gaze naturale și cărbune necesare pentru producția de energie electrică sunt în scădere și există puține semne că situația se va îmbunătăți. În tot acest timp, cererea crește, iar oferta rămâne mică, ceea ce duce automat la explozia prețului pe piața europeană.

„Echilibrul dintre cerere și ofertă din Europa va rămâne neobișnuit de strâns în timpul iernii, ceea ce se va determina o presiune suplimentară asupra prețurilor pe o piață care se află deja la niveluri record”, au scris analiștii de la Bloomberg

Crahul financiar de pe piaţa energetică a Europei

Preţul gazului explodează peste tot în Europa și trage după el preţul electricităţii. În ultimele săptămâni, curentul electric s-a scumpit în Germania şi Franţa cu aproximativ 40%. Drept răspuns, guvernele au început să îi ajute pe consumatori cum pot, Spania anunțând că renunţă la o parte din taxe şi subvenţionează masiv facturile cetăţenilor obişnuiţi. Însă cea mai gravă situaţie pare să fie în Marea Britanie, pentru că distribuitorii britanici au contracte fixate la preţurile de acum un an, care erau cu mult mai mici şi acum sunt nevoiţi să cumpere curent electric la preţuri care s-au mărit şi cu 250%. Recent, doi mari distribuitori britanici au anunţat că nu mai pot suporta diferenţa de preţ şi vor intra în faliment. 

Contractele futures pe gaze naturale au crescut cu 12.2%, în timp ce contractele futures pe carbon au crescut cu 2.2%. Energia electrică germană pentru anul viitor și gazul din Marea Britanie au înregistrat, de asemenea, noi maxime, iar țițeiul a ajuns să se tranzacționeze, pentru prima dată din octombrie 2018, cu peste 80 de dolari pe baril. În același timp, prețurile cărbunelui din nord-vestul Europei au ajuns la cele mai mari cote de la criza financiară din urmă cu un deceniu, potrivit Financial Times.

De ce crește prețul energiei din Europa

Problemele au început să apară în timpul iernii trecute, când temperaturile mai scăzute decât erau preconizate au dus la o cerere de energie mai mare decât de obicei pentru încălzirea locuințelor. Acest lucru a condus la o scădere semnificativă a rezervelor de gaz, care a atins un îngrijorător nivel de stocare de doar 30% în luna martie. Apoi, în primăvară, pe măsură ce campania de vaccinare împotriva COVID-19 a câștigat teren pe tot continentul european, lucrurile au început să-și revină la normal, iar afacerile au început să se redeschidă, angajații să revină la birouri, oamenii să meargă din nou în restaurante și alte locuri precum cinematografe sau teatre, consumatorii fiind dornici să-și cheltuiască economiile acumulate în perioada de carantină. 

Redresarea economică a determinat un nou val de cerere pentru energia electrică, care a crescut și mai mult în timpul verii, când temperaturile caniculare i-au făcut pe oameni să folosească sistemele de aer condiționat și răcire a clădirilor. Astfel, cererea în creștere nu a fost satisfăcută de ofertă. 

Furtuna perfectă a gazului 

După ce anul trecut a fost blocată de pandemia de COVID-19, iar în acest an economiile europene au început să-și revină rând pe rând, cererea de gaze naturale a început să crească dintr-o dată, iar distribuitorii s-au trezit în situația de a nu ține pasul, ceea ce a forțat majoritatea țărilor europene să folosească pentru consum gaz din rezerve.

Conform agenției de rating Fitch, prețurile la gazele naturale au crescut pe tot parcursul lunii septembrie, pe fondul dorinței comercianților de a umple rezervele de gaze înainte de sezonul de iarnă. În plus, Rusia a trebuit să limiteze aprovizionarea cu gaze după un accident la o fabrică de prelucrare a gazului din Siberia, care aparține companiei Gazprom și este situată în orașul Novy Urengoy. De asemenea, Norvegia, un alt mare furnizor de gaze naturale către statele membre ale UE, s-au apucat de reparații masive de întreținere și modernizare la sistemul de livrare al gazelor, crezând că pandemia va dura mai mult și le va permite să lucreze. Numai că nu s-a întâmplat așa, iar momentul în care a revenit cererea de gaze i-a prins nepregătiți. 

O altă îngrijorare privind persistența crizei de energie din Europa vine de la operatorul de rețea norvegian Statnett SF, care a declarat că aprovizionarea cu energie electrică din sud-vestul țării este „presată” din cauza intrărilor scăzute și a stocurilor în scădere. Lipsa ar putea limita exporturile către alte piețe, deoarece acea parte a țării este un centru pentru transporturile de energie în străinătate. Marea Britanie, care se confruntă cu o criză proprie de aprovizionare, plus Germania și Danemarca, sunt toate conectate la rețeaua norvegiană prin cabluri pe fundul mării.

Dependența UE de gazul rusesc 

Jumătate din gazul Uniunii Europene vine din Rusia şi Norvegia. The Wall Street Journal scrie că un rol important în posibila criză energetică de care Europa se va lovi la iarnă îl au facilităţile de stocare a gazelor naturale pe care Gazprom, singura compania care poate exporta gaze naturale ruseşti, le are în Germania şi Austria. 

Depozitele, printre cele mai mari din Europa, au fost construite de gigantul rus în parteneriat cu companii mari germane şi apoi preluate de la acestea. Mai mult, tot companiile germane au cedat ruşilor elemente importante ale infrastructurii şi sectorului de gaze naturale ale Germaniei, după cum indică platforma E-International Relations.

Preţurile mai mari ale gazelor se datorează, în parte, faptului că Gazprom nu a mai furnizat către clienţii europeni combustibil prin conductele de export, ci a ales să vândă rezervele din depozitele din Germania şi Austria, fără a le reface.

Potrivit companiei germane specializată în date de piață și consumatori, Statista, pentru Macedonia de Nord, Moldova și Bosnia și Herțegovina, Rusia a fost singura sursă de aprovizionare cu gaze naturale în anul 2019. Printre alte țări de pe continetul european extrem de dependente de gazul rusesc se mai numără Finlanda și Letonia, care au folosit peste 90% din totalul lor de gaze în 2020 de la Gazprom. Pentru România, în schimb, proporția de gaze naturale din Rusia este semnificativ mai mică, undeva la aproximativ 10%.

La nivelul anului 2020, Rusia a reprezentat peste 43% din totalul importurilor de gaze extracomunitare. 

Captură de ecran din 2021.09.29 la 13.07.32

Cum șantajează Gazprom țările UE

Cu rezervele goale aproape înainte de iarnă, având cel mai scăzut nivel de depozitare a gazului natural din ultimii 10 ani,  europenii le-au cerut ruşilor o suplimentare a livrărilor, însă aceștia au refuzat, precizând că livrările de gaz se realizează în conformitate cu contractele semnate.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Gazprom îşi îndeplineşte toate obligaţiile în privinţa livrărilor de gaze, precizând că „este posibil să ajungă mai mult gaz de la Gazprom în capacităţile de stocare ale Europei”. „Gazprom este pregătit. Mai mult, compania a acoperit deja toate solicitările de majorare a livrărilor”, a declarat Dmitri Peskov, referindu-se la nivelul gazelor stocate în Europa”, a mai spus Peskov.

Numai că actualele contracte prevăd o livrare insuficientă de gaze naturale către blocul comunitar. Uniunea Europeană are nevoie de gaz atât pentru consumul curent cât şi pentru a umple înapoi rezervoarele pentru zile negre. 

Având în vedere poziția Gazprom în raport cu livrarea de gaze către UE, 40 de eurodeputaţi, printre care şi 6 români, au semnat o scrisoare către Comisia Europeană, cerându-i acesteia să investigheze rolul companiei Gazprom în creşterea preţurilor gazelor naturale din Europa. Aceștia susțin că prin refuzul de a participa la umplerea rezervelor de gaze necesare statelor membre, ruşii ţin artificial oferta sub cerere, iar acest aspect determină o mare influenţă asupra preţului. Europarlamentarii susțin că ruşii nu dau curs comenzilor suplimentare de gaze și nu satisfac total cererea din piață pentru a putea controla preţul. https://platform.twitter.com/embed/Tweet.html?dnt=false&embedId=twitter-widget-0&features=eyJ0ZndfZXhwZXJpbWVudHNfY29va2llX2V4cGlyYXRpb24iOnsiYnVja2V0IjoxMjA5NjAwLCJ2ZXJzaW9uIjpudWxsfSwidGZ3X2hvcml6b25fdHdlZXRfZW1iZWRfOTU1NSI6eyJidWNrZXQiOiJodGUiLCJ2ZXJzaW9uIjpudWxsfSwidGZ3X3NwYWNlX2NhcmQiOnsiYnVja2V0Ijoib2ZmIiwidmVyc2lvbiI6bnVsbH19&frame=false&hideCard=false&hideThread=false&id=1438837009691385859&lang=ro&origin=https%3A%2F%2Fwww.digi24.ro%2Fstiri%2Fexterne%2Fcrahul-financiar-si-geopolitica-de-pe-piata-energetica-a-europei-de-ce-a-explodat-pretul-gazelor-si-a-crescut-factura-la-energie-1684315&sessionId=16126ebe8cb6e18d6c37c9bdf03af8e53dc65bd4&theme=light&widgetsVersion=1890d59c%3A1627936082797&width=550px

Prin criză energetică europeană și implicit a gazului, Rusia vrea să demonstreze Europei cât de importantă este conducta Nord Stream 2, prin care poate fi pompat de două ori mai mult gaz către nordul continentului, pe dedesubtul Mării Baltice. O demonstraţie pe care ruşii ţin cu tot dinadinsul să o facă după nenumărate critici şi voturi de blam din partea Occidentului în legătură cu acest proiect controversat, care a fost finalizat numai datorită parteneriatului ruso-german, după cum reiese dintr-o analiză a Washington Post

Nord Stream Logistics Sites (with legend)
Harta cu explicații, care arată pe unde va trece gazoductul Nord Stream 2. Sursă foto: nord-stream.com

Cei 40 de europarlamentari care au sesizat Comisia Europeană vor să se dovedească că Gazprom a manipulat piața energetică. De asemenea, aceștia vor ca rușii să fie amendați pentru încălcarea regulilor pieţei libere din UE. Însă nicio sancţiune nu va putea forţa Rusia să mărească livrările de gaz. Iar problema crizei acolo rămâne, subliniază CNN

Captură de ecran din 2021.09.29 la 13.10.24
Grafic cu vânzările Gazprom din ultimii doi ani prin intermediul platformei sale electronice. Captură foto: fitchratings.com

UE nu este atât de verde pe cât îi place să creadă

Deși Uniunea Europeană își reduce treptat dependența de combustibilii fosili, sursele regenerabile de energie devenind principala sursă de energie electrică a blocului comunitar pentru prima dată în 2020, tranziția nu este suficient de rapidă și de răspândită în toate statele membre pentru a contracara impactul cauzat de această criză a gazelor, evidențiază o analiză Euronews

Împreună, gazul natural și cărbunele furnizează în continuare mai mult de 35% din producția totală de energie electrică a UE, gazul reprezentând peste o cincime din acest total. Mixul energetic este foarte diferit în fiecare stat al UE. Spre exemplu, combustibilii fosili au o pondere marginală în Suedia, Franța și Luxemburg, dar ocupă mai mult de 60% din producția totală de energie electrică în Olanda, Polonia, Malta și Cipru.

Deoarece cărbunele, cel mai poluant combustibil, este eliminat treptat, multe țări recurg la gazul natural ca resursă de tranziție înainte ca energiile verzi, cum ar fi turbinele eoliene sau panourile solare, să devină elementele principale ale producției de energie electrică.

Halde Haniel in Bottrop, North Rhine-Westfalia, Germany
Imagine sugestivă cu câteva turbine eoliene din Germania, care sunt situate în orașul Bottrop din landul Renania de Nord-Westfalia. Sursă foto: Profimedia Images

UE, deși este lider mondial în tehnologiile inteligente de producere şi stocare a energiei, nu este atât de avansată încât să facă faţă distorsiunilor de aprovizionare a gazelor.

Pentru a rezista în faţa şocurilor produse de oscilaţiile masive ale cererii şi ofertei este nevoie de rezerve tampon, gata de folosit pentru a nu opri producţia. Iar Uniunea Europeană nu beneficiază în acest moment de aceste stocuri.

În plus, deşi Comisia Europeană a stabilit obiective clare pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon, aceeaşi Uniune Europeană continuă să investească în reţelele de gaz, principalul combustibil pentru încălzit locuinţele în toate statele membre. 

Crește factura la energie a europenilor 

Cetățenii europeni din țări precum Spania, Italia, Franța și Polonia se confruntă în prezent cu facturi la energie din ce în ce mai mari, care se adaugă problemelor economice cauzate de pandemie. 

În Italia, Roberto Cingolani, ministrul tranzițiilor ecologice, ia avertizat deja pe italieni să se aștepte la o creștere cu circa 40% a facturilor în următoarele luni.

De asemenea, guvernul de la Madrid a trimis o scrisoare către autoritățile europene de la Bruxelles, cerându-le acestora acțiuni la nivelul întregii Uniuni. „Avem nevoie urgentă de un set de politici europene prestabilite pentru a reacționa imediat la creșterile dramatice ale prețurilor la energie”, se prevede în scrisoarea guvernului spaniol.

Dar, pe măsură ce criza europeană a energiei și în mod special a gazelor se revarsă asupra blocului comunitar, ceea ce provoacă îngrijorări tot mai mari în rândul cetățenilor, nu este clar câtă putere poate exercita Uniunea Europeană pentru a limita excesele unei piețe de energie liberalizate a cărei sursă primară provine din afara propriilor frontiere.

Mutările geopolitice ale Rusiei

Ungaria a semnat luni un nou acord de achiziţionare de gaze naturale pe 15 ani cu compania Gazprom, acord care îi va asigura securitatea energetică pe termen lung, a declarat ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto.

Conform acestui acord, Ungaria s-a angajat să cumpere, în fiecare an, de la Gazprom o cantitate de 4,5 miliarde metri cubi de gaze naturale timp de cel puţin zece ani.

Ungaria va avea opţiunea de a modifica volumul achiziţiilor de gaze după primii zece ani. La rândul său, Gazprom va livra anual Ungariei o cantitate de 4,5 miliarde metri cubi de gaze naturale prin două rute: 3,5 miliarde metri cubi via Serbia şi un miliard de metri cubi via Austria.

Russian President Putin Holds Video Conferene with Gazprom CEO Alexei Miller
Președintele rus Vladimir Putin discută cu CEO-ul Gazprom, Alexei Miller. Sursă foto: Profimedia Images

Preţul este semnificativ mai mic decât cel plătit până acum, fiind bazat pe un acord bilateral semnat în 1995, şi va contribui la „păstrarea reducerilor de preţuri la utilităţi iar consumatorii ungari vor continua să plătească unele din cele mai scăzute preţuri din Uniunea Europeană”, a spus Szijjarto.

Ceea ce este foarte interesant constă în faptul că Ungaria va începe să primească gaze naturale de la Gazprom de la 1 octombrie prin gazoductul TurkStream şi conductele din Europa de Sud-Est, după cum a precizat săptămâna asta directorul Gazprom, Alexei Miller.

Acordul semnat luni asigură aproximativ jumătate din consumul anual de gaze naturale al Ungariei, care se situează între nouă şi zece miliarde metri cubi. De altfel, în ultimii ani, Ungaria a început să îşi reducă dependenţa de gazele naturale ruseşti prin deschiderea unor conducte de interconectare cu majoritatea ţărilor vecine.

Semnalul venit de la Kiev și tensiunile dintre Ungaria și Ucraina

Imediat după anunțul semnării acordului între Ungaria și Gazprom, au apărut și tensiunile regionale. Ucraina a transmis printr-un comunicat de presă publicat de Ministerul de Externe, că acordul încheiat de Budapesta constituie „o decizie pur politică, nejustificată din punct de vedere economic” şi este în detrimentul relaţiilor ucraineano-ungare. Mesajul Ucrainei vine în contextul în care ţara riscă să piardă milioane de dolari din taxele de tranzit pentru gazele rusești.

La rândul său, ministrul de externe ungar Peter Szijjarto a acuzat Ucraina de interferenţă în afacerile interne ale Ungariei în cadrul unei conferinţe de presă, precizând că „pentru Ungaria, securitatea energetică este mai degrabă o chestiune de siguranţă, de suveranitate şi economică decât politică”. Șeful diplomaţiei ungare a mai spus că „privim ca pe o violare a suveranității noastre faptul că Ucraina vrea să blocheze livrarea de gaze către Ungaria”, subliniind: „nu poţi încălzi casele cu declaraţii politice!”.

De asemenea, ministrul ungar de Externe l-a convocat marți pe ambasadorul Ucrainei la discuții, acuzând o tentativă a acestei țări de a bloca noul acord pe termen lung dintre Ungaria și Rusia privind aprovizionarea cu gaze naturale furnizate de Gazprom, semnat luni.

BeFunky-collage-3
Colaj foto cu premierul maghiar Viktor Orban și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Sursă foto: Profimedia Images

În replică, ministerul ucrainean de Externe l-a convocat tot marți pe ambasadorul Ungariei la Kiev, Istvan Iidyarto, pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de semnarea contractului de livrare a gazelor ruseşti pe termen lung de către Ungaria cu Rusia, transmite publicația Interfax-Ukraina.

Purtătorul de cuvânt al diplomaţiei ucrainene, Oleg Nikolenko, a declarat că este vorba de o măsură similară cu cea luată de Budapesta, care a convocat-o în aceeași zi pe ambasadoarea Ucrainei în Ungaria, Liubov Nepop, scrie Agerpres.

„Ucraina doreşte să transmită Budapestei poziţia sa de principiu. Transportul de gaze care evită teritoriul Ucrainei subminează securitatea ei naţională şi securitatea energetică a Europei, iar noul acord al Ungariei cu Gazprom înseamnă o gravă lovitură pentru relaţiile ucraineano-ungare”, a menţionat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei ucrainene.

Kievul va lua măsuri ferme pentru a-şi apăra interesele naţionale, aşa cum a anunţat cu o zi înainte, a mai spus Oleg Nikolenko. 

Totodată, Ucraina a precizat că va cere Comisiei Europene să evalueze conformitatea noului acord privind livrările de gaze dintre Ungaria şi Rusia cu legislaţia europeană în domeniul energetic.

În plus, Kievul a suspendat reuniunea Comisiei interguvernamentale mixte ucraineano-ungare pentru cooperare economică, preconizată pentru perioada 29-30 septembrie la Budapesta.

Kievul, care a fost „neplăcut surprins şi dezamăgit” de gestul Budapestei, consideră că pasul făcut de Ungaria „nu corespunde principiilor Tratatului de bună vecinătate şi cooperare semnat între Ucraina şi Ungaria la 6 decembrie 1991”.

În afara de aceasta, partea ucraineană susţine că „este mult mai profitabil pentru Ungaria să primească gaze în tranzit prin sistemul extins de gazoducte al Ucrainei, care permite o aprovizionare neîntreruptă cu gaze şi în termen cât mai scurt posibil către ţările europene”.

Cum încearcă UE să rezolve criza energetică: construirea de noi gazoducte finanțate din bani europeni

Eurodeputaţii din Comisia pentru industrie a Parlamentului European au propus marţi includerea anumitor proiecte de gazoducte pe lista viitoarelor infrastructuri de transport energetic care vor fi eligibile pentru a obţine finanţare de la Uniunea Europeană, transmite Agerpres.

Textul, adoptat cu o largă majoritate în Comisia pentru industrie a Parlamentului European, trebuie mai întâi negociat cu cele 27 de state membre. În acest text sunt definite tipurile de proiecte de transport de energie denumite „de interes comun” (linii de mare tensiune, gazoducte, instalaţii de stocare, reţele inteligente etc.), care ar putea beneficia de proceduri administrative accelerate, dar şi de finanţare de la UE.

Declarând că sunt interesaţi să reducă emisiile de gaze cu efect de seră, dar şi să crească eficacitatea reţelelor energetice, eurodeputaţii intenţionează să susţină cu prioritate infrastructurile pentru hidrogen, captarea şi stocarea carbonului, în timp ce proiectele bazate pe gazele naturale nu vor fi, în principiu, eligibile pentru fonduri europene.

Cu toate acestea, textul prevede o „derogare temporară”, pentru a continua să fie finanţate peste 50 de infrastructuri de gaze naturale prezente pe lista „proiectelor de interes comun” printr-o procedură accelerată de autorizare.

profimedia-0633427550
Imagine sugestivă cu o stația de recepție din Germania care face legătura logistică dintre gazoductul Nord Stream 2 și rețeaua europeană de conducte. Sursă foto: Profimedia Images

Votul de marţi definitivează poziţia Parlamentului European înaintea negocierilor cu statele membre cu privire la revizuirea Regulamentului pentru reţelele transeuropene de energie (Regulamentul TEN-E), care vizează decarbonizarea şi interconectarea infrastructurilor, graţie fondurilor europene.

La rândul lor, Guvernele celor 27 de state membre UE s-au pus de acord, la mijlocul lunii iunie, pentru a exclude petrolul şi gazele naturale din viitoarele infrastructuri de transport energetic finanţate de UE, chiar dacă au autorizat gazoductele existente să transporte, până în 2029, un amestec de hidrogen şi gaze naturale.

La scurt timp după vot, ONG-urile de mediu au criticat în mod vehement votul din Comisia pentru industrie a Parlamentului European. 

„Într-un moment în care creşterea preţului la gazele naturale ar trebui percepută ca un avertisment pentru a investi în regenerabile, acest text va conduce la o expansiune a reţelei europene de gazoducte şi, deci, va menţine influenţa sectorului energiilor fosile asupra continentului”, au apreciat reprezentanţii ONG-ului Friends of the Earth.

Angajamentul europenilor de a nu mai fi vulnerabili – SOLUȚII

Expunerea UE la prețurile volatile pe piața energetică este gata să rămână un risc în următorii ani înainte ca tranziția către energia regenerabilă să aducă stabilitatea anticipată pe piață. Până atunci, guvernele vor trebui să vină cu soluții intermediare, cum ar fi scăderea ratelor de impozitare și a taxelor suplimentare aplicate facturilor la energie, care în unele țări pot reprezenta jumătate din prețul final.

Alte măsuri pot include programe sociale pentru a proteja gospodăriile vulnerabile și întreprinderile mici, pentru a atenua sărăcia energetică și pentru a împiedica situația în care multor familii să le fie întreruptă alimentarea cu energie electrică. 

Guvernele pot oferi, de asemenea, injecții financiare directe în numerar, precum face acum Franța, pentru a oferi un ajutor imediat celor care se luptă să plătească facturile. Numai că un astfel de instrument ar putea depăși rapid bugetul dacă prețurile vor continua să crească, așa cum se preconizează că se va întâmpla.

O altă soluție ar fi renegocierea contractului cu furnizorii de energie electrică. Aceasta ar putea oferi consumatorilor ajutorul de care au nevoie pentru a depăși criza energetică. Contractele de energie cu preț fix ajută la asigurarea unui preț consecvent și previzibil, chiar dacă prețul nu reflectă pe deplin realitatea pieței sau consumul real al clientului.

În schimb, consumatorii care au un contract cu preț variabil sunt mult mai expuși fluctuațiilor de preț. Spre exemplu, atunci când prețurile la energie scad, așa cum s-a întâmplat anul trecut, când pandemia de coronavirus a blocat economia mondială, facturile la energie au devenit considerabil mai ieftine. Însă, când prețurile au crescut neașteptat de mult, așa cum se întâmplă în prezent, consumatorii s-au găsit în situația de a intra în incapacitatea de a-și onora obligația contractuală privind plata consumului de energie electrică.

„Puteți alege un contract cu un risc mai mare sau cu un risc mai mic. Dacă nu doriți să riscați, semnați un contract cu un preț fix, care este în mod normal puțin mai scump, cel puțin la început”, a explicat Denis Spune Hesseling, șeful departamentului gazelor în cadrul Agenției Europene pentru Cooperarea  Autorităților de Reglementare a Energiei.

În România, premierul Florin Cîțu a spus recent că se discută la nivelul guvernului despre plafonarea preţului la gaze naturale şi la energie, ca variantă pentru compensarea scumpirii energiei. Însă ministrul Energiei, Virgil Popescu, a precizat ulterior că plafonarea prețurilor nu reprezintă o soluţie, deoarece presupune alungarea investitorilor sau amânarea unor investiţii precum cele din Marea Neagră. 

- Advertisement -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -spot_img

Ultimele știri