12.2 C
Chișinău
joi, septembrie 23, 2021

Complicitate la nivel înalt sau Procurorul Gherasimenco ne ia de proști, de Vasile NĂSTASE

Must read

Comentarii recente

vasileLa începutul acestui an, mai bine zis pe 21 ianuarie, publicam articolul „Probe pe săturate sau complicitatea la nivel înalt”, în care atrăgeam atenția societății asupra unor documente răsunătoare ale Serviciului de Informații și Securitate privind activitatea criminală a viceprocurorului municipiului Chișinău, Vasile Gherasimenco. Deși documentele și probele SIS-ului sunt  irefutabile, instituțiile abilitate ale statului au luat apă în gură. Sistemul criminal își apără piesele de rezistență.

Am fost surprins să aflu cum a reacționat opinia publică în cazul procuroarei Elena Neaga. A fost o reacție de admirat, solidară și relevantă. În schimb, cazul lui Gherasimenco, mult mai grav prin dimensiunile ilegalităților a rămas, oarecum, suspendat. Imoralitatea gestului Elenei Neaga de a-și etala bunurile dobîndite ilicit nu este cu nimic mai lipsită de scrupule decît tentativele rușinoase ale lui Gherasimenco de a-și ascunde averile mai mult decît dubioase. Ceea ce face diferența în defavoarea lui Gherasimenco e faptul că acțiunile sale au fost depistate și probate de însuși Serviciul de Informații și Securitate!

Lăsăm, temporar, la o parte activitățile criminale ale acestuia scoase în vileag de către colaboratorii SIS, pe care le puteți urmări aici, (http://www.jurnal.md/ro/news/probe-pe-saturate-sau-complicitatea-la-nivel-inalt-vasile-nastase-1162470/) și ne concentrăm atenția asupra celui de-al doilea document, de asemenea elaborat de SIS, în care se vorbește despre averile dosite ale lui Gherasimenco.

Document informativ al Serviciului de Informații și Securitate

adresat conducerii de vîrf a Republicii Moldova

“În adresa Serviciului au parvenit informații suplimentare, pe aspectul proprietăților nejustificate, ca proviniență oficială ale adjunctului Procurorului mun. Chișinău, Vasile Gherasimenco.

Potrivit referințelor parvenite, toate proprietățile procurorului sunt înregistrate pe numele unor terțe persoane. Potrivit versiunii vehiculate, casa individuală menționată anterior, finisată în 2,5 nivele, cu suprafața de 149,8m.p., situată în mun. Chișinău pe str. Ialoveni 37, procurorul o utilizează din 2002, în baza unei datorii de 27 000 dolari SUA a cet. Vicol Anatolie Pavel (d.n. 09.04.1973), existînd și un contract de împrumut în acest sens, iar banii acordați ca împrumut ar proveni din comercializarea de către procurorul în cauză, a apartamentului nr.204 de le bd. Mircea cel Bătrîn 7, mun. Chișinău. această invocare denotă un caracter fictiv, deoarece casa a fost finalizată, conform procesului-verbal de recepție nr.578-i, abia în anul 2008 și a fost gajată la BCA „Moldova – Agroindbank” pentru accesarea creditelor, de 650 000 lei și ulterior 2 590 000 lei, de către SRL „COMGHERA”, în care ca fondator figurează Pavel Gherasimenco, fratele adjunctului Procurorului mun. Chișinău.

Un alt detaliu constituie faptul că Anatolie Vicol este înregistrat cu domiciliul permanent la o altă adresă din mun. Chișinău (str. Drumul Schinoasei 36, ap.1). Potrivit acelorași informații, Anatolie Vicol are trei copii, este divorțat, dar locuiește împreună cu familia. Divorțul ar fi unul fictiv sau s-ar fi profitat de acest raport civil deja existent, la înregistrarea imobilului, în scopul evitării de către Gherasimenco a riscurilor legate de eventuale litigii de partajare a proprietății.

După aceleași informații, Vasile Gherasimenco a achiziționat și a înregistrat apartamentul nr. 9 din mun. Chișinău, str. Iazului 5, pe numele Constantin Timofti (d.n. 27.08.1969) și Timofti Aliona (d.n. 20.07.1970), aceștia fiind rudele pe linia soției. Pe această adresă, din anul 2010 este înregistrat cu domiciliu permanent feciorul procurorului, Sergiu Gherasimenco.

La fel au fost procurate mijloace de transport Mercedes E220, cu nr.î. CNY025 (a.f. 2005), camionul Mercedes 308D (nr.î. CHE293, a.f.1994) și înregistrate pe numele lui Ciobanu Ion Grigore (d.n. 31.08.1978), căsătorit cu Ciobanu (Gherasimenco) Violeta (d.n. 05.05.1979), sora procurorului. Anterior, pe acest nume a fost înregistrat fictiv și casa de locuit cu suprafața de 131,5 m.p., situată în mun. Chișinău, șos. Hîncești 156/2, adresă pe care, din 2010, a fost înregistrat domiciliul permanent al soției procurorului, Maia Gherasimenco. Autoturismul Mercedes E220, cu nr.î. CVG444 (a.f. 2006), achiziționînd și utilizat de către Vasile Gherasimenco este înregistrat pe numele fratelui său. Procurorul nominalizat i-a cumpărat o Skoda Octavia cu nr.î. CHH444 (a.f. 2004) feciorului Sergiu Gherasimenco, care potrivit datelor oficiale nu dispune de careva venituri.

Conform datelor organelor fiscale între anii 2008 – 2012 Vasile Gherasimenco a încasat sume sub formă de salariu în mărime de cca. 402537 MDL, iar soția sa 188318 MDL.

Vă informăm pentru a decide și reiterăm necesitatea de a ne informa despre rezultatele examinării.”

Pentru a ascunde urmele banilor și proprietăților furate, imposibil de justificat, baronii din justiție recurg la metode și scheme nu neapărat sofisticate, unele de-a dreptul primitive. Se zice că unul dintre personajele implicate în dosirea averilor lui Gherasimenco a ajuns să se căsătorească, fictiv, cu sora propriei sale… soacre! Dictonul “nu există infracțiune care să nu fie descoperită în timp” rămîne valabil și pentru timpurile noastre tulburi în care, iată, gunoaiele sociale apar la suprafața unui rîu umflat de corupția tranziției spre nicăieri!

Contactat de presă, viceprocurorul municipal a negat în permanență faptul că aceste proprietăți i-ar aparține. Pînă într-o zi. Mai jos vom publica trei documente obținute de la Cadastru prin care observăm că Vasile Gherasimenco ne-a avut de proști toți acești ani, că, de fapt, cele două terenuri comasate, obținute în mod ilegal de la Primărie de un cutărică, erau, în realitate, ale sale, că palatul de milioane din strada Ialoveni 37, în care a locuit procurorul ani și ani de zile în baza unei presupuse datorii către stăpînul formal al imobilului, de 25 mii de dolari, nu a fost decît un fel de cui al lui Pepelea și o minciună sfruntată, iar în limbajul juridic o crasă ilegalitate prin tentativa de a se eschiva de la declararea reală și obiectivă a averilor.

Ceea ce observăm cu ochiul liber e că Gherasimenco, încolțit de SIS și de presă, a decis să-și legalizeze, de-a îndoaselea, averile pe care pînă nu demult le declina cu ardoare. Astfel, conform documentelor atașate, observăm că începînd cu 3 decembrie 2012 Vasile Gherasimenco este de fapt proprietarul acestui  palat de circa 150 de metri pătrați, în baza Contractului privind darea în plată  nr. 12561 din 15 noiembrie 2013.

Găselnița lui Gherasimenco, darea în plată, este potrivit articolului 643(2) al Codului Civil (Efectele executării) un mijloc de stingere a obligației prin acceptarea de către creditor a unei alte executări  în locul celei datorate. Esențială aici este existența obligației. O instituție reglementată pentru prima dată în legislația moldovenească în 2003, ambalată în straie de contract, este utilizată de un coșcogemete procuror în 2013, pentru simularea unui contract de vânzare-cumpărare realizat fără rezerve, cu transferul proprietății (apartamentului) încă în 2002.

Ceea ce le-a scăpat procurorului, dar și cumătrului și notarului sfetnici, sunt dispozițiile articolului 221 (Nulitatea actului juridic fictiv sau simulat), din Cartea întîi  (Dispoziţii generale) a Codului civil al R. Moldova.

Pentru ca acestea să nu le scape lui Donciu și Gurin (dacă le-au cunoscut vreodată) le amintim aici:

(1) Actul juridic încheiat fără intenţia de a produce efecte juridice (actul juridic fictiv) este nul.

(2) Actul juridic încheiat cu intenţia de a ascunde un alt act juridic (actul juridic simulat) este nul. Referitor la actul juridic avut în vedere de părţi se aplică regulile respective.

Iar cum aliniatul (3) al articolului 643 C.C. zice că  În cazul trecerii bunului dobîndit în baza unui act juridic fictiv la un terţ de bună-credinţă, se consideră că trecerea a avut loc în baza unui temei juridic valabil, suntem siguri că Gherasimenco, sfătuit sau nu, de Gurin sau Donciu, în curând  va face uz și de acestă normă, lăsându-i pe toti cu buza umflată.

Las juriștii să intrepreteze ce fel de mîncare de pește e acest contract privind darea în plată, însă consider necesar să informez cititorul despre unele nuanțe pe care le comportă acesta, inclusiv în raport cu Contractul de vînzare-cumpărare aplicat, de obicei, în asemenea situații.

“Natura juridică a procedeului dării în plată a generat o oarecare discuţie în doctrină legată de calificare. Atunci când prestaţia iniţială a constat în plata unei sume de bani, iar creditorul acceptă în locul ei plata unui lucru, darea în plată apare ca o vânzare-cumpărare. Asemănările sunt date de condiţiile de valabilitate şi de garanţiile specifice care sunt similare în cazul ambelor figuri juridice. Pentru valabilitatea ei, darea în plată trebuie să îndeplinească şi condiţiile generale de valabilitate a oricărei plăţi. De asemenea, atunci când se înfăţişează ca o vânzare, este supusă aceloraşi cerinţe legale şi condiţiilor de validitate ca şi vânzarea, în funcţie de regimul juridic al bunului dat în plată. Totuşi, darea în plată se consideră că se deosebeşte de vânzare prin următoarele:

a) vânzarea-cumpărarea se face la un preţ care este întotdeauna o sumă de bani; darea în plată se poate efectua fară existenţa unui preţ, când, de pildă, o obligaţie de a face este stinsă prin plata unui lucru;

b) vânzarea-cumpărarea poate avea ca obiect bunuri viitoare; în schimb, darea în plată nu poate opera fară transferul proprietăţii şi predarea lucrului concomitent cu acceptarea de către creditor a înlocuirii prestaţiei iniţiale. Or, transferul proprietăţii şi predarea bunurilor viitoare poate avea loc numai la o dată ulterioară, pe măsura realizării lor.” (http://legeaz.net/dictionar-juridic/dare-in-plata)

Ținînd cont de faptul că sumele exorbitante ridicate în baza contractelor de gaj și de ipotecă nu au fost folosite de către proprietarul formal al imobilului ascuns al lui Gherasimenco, ci de către societățile comerciaale ale familiei Gherasimenco, acest Contract de dare în plată pare a fi un tertip prin care, de fapt, se va evita restituirea sumelor ridicate către creditor.

Pentru că în cel de-al doilea certificat aflăm cu stupoare ce sume impunătoare au fost obținute în baza acestei proprietăți dubioase a lui Gherasimenco. Astfel, în 2005 au fost obținuți primii 522000 de lei, prin gajare. În 2006, din nou, a fost contractat un credit cu stingere în 2016 de aproape un milion de lei, iar  pe 28.06.2013, în baza contractului de ipotecă nr.6569 au fost ridicați  2.590.000 de lei!!! În data de 16.02.2013, în baza unui alt contract de ipotecă a fost obținută suma de 650000 de lei!!! Astfel, suma totală contractată e de circa patru milioane de lei!

Este interesant de observat că proprietarul formal, cel care-i ținea locul de stăpîn lui Gherasimenco a dat imobilul în exploatare încă în 2008, dar l-a înregistrat la Cadastru în 2012 pentru a nu plăti impozite la stat, după metoda brevetată  de Donciu, cel care a fost ales de oligarhi să le numere ouăle din panere. De asemenea, este interesant de știut ce e cu apartamentul în care are viză de reședință familia Gherasimenco din șoseaua Hîncești nr. 156, bl.2.

Și iată cum, în cîteva luni de zile, de la un viceprocuror de municipiu “sărac lipit pămîntului”, ajungem să regăsim un baron cu palat de milioane, cu apartament în plin centrul Chișinăului și cu alte bunătăți pe cale de a fi legalizate. Ca să facem haz de necaz, pentru un asemenea chicuș, Gherasimenco ar trebui să se roage zi și noapte pentru SIS și presa care l-au determinat să se îmbogățească! Rămîne ca societatea să afle de unde și în ce mod!

Reamintim că cea de-a doua scrisoare a SIS-ului a ajuns, după cum se știe, la Președinție, iar de acolo, fără a fi examinată, a fost expediată la Parlament, unde a nimerit pe mîinile unui șef de comisie care, înfuriat de metoda Președinției de a lua castanii din foc cu mîna altora, a expediat documentul informativ al SIS-ului la… Președinție! Și iată cum, în “toiul” investiției celor 60 de milioane de euro în simulata luptă cu corupția, rezultatele unei investigații făcute de oamenii legii, pe banii contribuabililor, se plimbă prin birourile mari ale acestui stat, în care stau niște funduri corupte care, de frica mafiei, se joacă de-a statul, batjocorind și compromițînd parcursul european al Moldovei pe vecie.

Știu că Agenția Națională pentru Integritate, o instituție fantomă și ilară, bătaia de joc a bandiților de la guvernare, a fost informată despre faptul că Gherasimenco își ascunde cu atîta impertinență averile ilicite. Și nu face nimic pentru a-i demasca esența de antiprocuror, așa cum o face, excelent, SIS-ul. Dimpotrivă, îl protejează și îl acoperă după chipul și asemănarea cu Donciu, unul dintre berbecii puși să păzească imensa haită de lupi…

Va trebui ca cel puțin pînă la alegeri, noi, jurnaliștii, să substiuim aceste pseudo instituții ale statului captiv și să investigăm (cît vom fi în stare) matrapazlîcurile de miliarde ale baronilor din justiția aservită oligarhiei criminale.

Vasile Năstase

P.S.Cînd editorialul era gata pentru publicare, citim în ziarul Timpul un material investigativ “Averile și veniturile ascunse ale procurorului Gherasimenco”, semnat de jurnalistul Pavel Păduraru. Ne permitem să cităm din subtitlul „El se temea să nu-l afle lumea că are casă așa de mare” o informație pe care nu am reușit să o aflăm, și anume că Anatol Vicol recunoaște că a vîndut casa respectivă procurorului încă în 2002!

„I-am vândut casa încă în 2002”

Noi l-am găsit pe Anatol Vicol și el ne-a explicat că, pe atunci, construia și vindea case. Iar casa de pe Ialoveni, 37, a vândut-o acum 12 ani lui Gherasimenco. A lăsat-o însă înregistrată pe numele său doar la rugămintea procurorului. „El se temea să nu-l afle lumea că își cumpără o casă așa de mare și m-a rugat să nu încheiem contract de vânzare-cumpărare, ci contract de împrumut. Zicea că apoi o va transcrie pe numele său. Când au luat credite de la bancă, le-am făcut procură generală, ca să facă ce vor. Doar e casa lor… Recent, am fost la notar și am făcut alt document, prin care eu îi cedez casa din contul datoriei”, a adăugat Vicol.

Declarațiile lui Vicol sunt confirmate și de unele acte de la „Apă-Canal”. În unul dintre acestea, încă în 2005 era scris negru pe alb: „Casa a fost vândută de la stăpânul Vicol la stăpâna Maia Gherasimenco”, care este soția procurorului. În alte acte, proprietarul casei este indicat Vicol Vasile. Adică, procurorul nu se prezenta cu prenumele său, dar cu numele lui Vicol. Drept dovadă e numărul de telefon al așa-zisului Vicol Vasile, care coincide cu mobilul de serviciu al lui Gherasimenco. “

Lucrurile devin tot mai grave pentru baronul din procuratură!

 

 

- Advertisement -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisement -spot_img

Ultimele știri