11.2 C
Chișinău
duminică, 28 noiembrie, 2021

Cine şi cu ce s-a ales în urma ilegalităţilor din Găgăuzia

Must read

Comentarii recente

Analizând la rece evenimentele din ultima perioadă din sudul republicii, care au culminat duminică printr-un aşa-zis referendum, putem ajunge la mai multe concluzii. De fapt, mulţi dintre formatorii de opinii s-au şi expus pe marginea acestui subiect. Pe lângă faptul că plebiscitul a fost unul total ilegal, aceştia au mai ţinut să stăruie şi asupra incompetenţei şi a lipsei unei reacţii prompte din partea autorităţilor de la Chişinău, care ar fi trebuit să stopeze din start pornirile separatiste ale celor de la conducerea autonomiei găgăuze. Împărtăşim opinia celor care spun că avem nişte guvernanţi fricoşi, laşi, incompetenţi, doar că de data aceasta nu neapărat incompetenţ a stat la baza nestopării ilegalităţilor din UTAG, ci mai degrabă reavoinţa sau nedorinţa de a împiedica desfăşurarea unui referendum, declarat din start ilegal. Acest referendum ilegal a fost lăsat să aibă loc pentru că toţi cei de la Chişinău au de câştigat în urma lui, fie că sunt la guvernare sau în opoziţie. În cele ce urmează, vom încerca să aducem la cunoştinţa cititorilor cine şi cu ce s-a ales în urma acestui plebiscit ilegal.

Locuitorii UTAG probabil acum trăiesc cu impresia falsă că ar fi avut de câştigat ceva în urma votului pe care şi l-au dat în număr destul de mare, duminică 2 februarie. În realitate însă, din toţi actorii implicaţi în acest scenariu de prost gust, ei sunt unicii care nu s-au ales cu nimic. Doar au mai fost folosiţi încă odată în calitate de carne de tun, fiind duşi la urne, precum sunt duse turmele de vite la abator. Şi vor fi sacrificaţi foarte curând, când cei ce se fac vinovaţi de ilegalităţile de la Comrat vor arăta cu degetul spre prostime, spunând că a fost dorinţa lor, iar prezenţa în număr mare la urne a acestora va fi folosită ca o dovadă. Votul lor nu valorează absolut nimic din două motive: 1. referendumul este ilegal şi nu poate produce efecte juridice, şi 2. chiar dacă am susţine prin absurd că acesta nu ar fi unul ilegal, totuşi numărul de maxim 20-30.000 cât s-au expus ei împotriva aderării RM la UE, reprezintă un procentaj neglijabil pe lângă cele aproximativ 2,5 milioane de cetăţeni ai RM cu drept de vot şi nu poate fi luat ca reper pentru parcursul de mai departe al RM.

PCRM-ului, un alt actor al teatrului absurdului care a avut loc zilele acestea la Comrat, i-a servit acest plebiscit ca o gură de aer proaspăt, ca un punct de sprijin în deriva în care se află de mai mult timp. Comuniştii se aflau în pană de idei, dispăruseră din peisajul politic principal şi nici nu prea aveau cu ce reveni prea curând. Şi de parcă toate astea nu ar fi fost de ajuns, cei de la guvernare le cresc şi mai mult cota, acuzându-i pe nedrept pentru cele întâmplate în ultimul timp în UTAG. În acest mod, coaliţia de guvernare îi readuce pe comunişti în atenţia electoratului, mulţi din ei acum făcându-şi impresia că PCRM-ul este încă un partid în forţă, capabil să facă ce vrea, fără să se supună legii şi autorităţilor de la Chişinău.

Dodon şi socialiştii lui prin acest referendum au fost la propriu resuscitaţi. Acest partid aflat într-o totală derivă, fără vreo speranţă la viitoarele alegeri, s-a trezit peste noapte de niciunde cu un colac de salvare, numit referendumul ilegal de la Comrat. Dodon nici nu a stat prea mult pe gânduri şi s-a apucat de adunat unul câte unul voturile de la prostimea nostalgică încă după URSS, care încă cred că acest oportunist i-ar putea duce într-o inexistentă uniune vamală. În realitate, Dodon a primit acest colac de salvare tocmai când îşi dădea duhul politic, ca o mulţumire pentru dezertarea din PCRM şi votarea lui Timofte. Atunci Dodon, pe lângă milioanele de dolari despre care se vorbeşte că le-a primit în schimbul votării Preşedintelui, s-a mai ales şi cu promisiunea că i se va oferi şi un partid. Dar, pentru a nu avea soarta celorlalţi şobolani precum Tarlev, Stepaniuc, Ţurcanu, Mişin, care au părăsit barca PCRM-ului atunci când aceasta a început să se scufunde, Dodon primeşte sistematic astfel de resuscitări menite să-l ţină în viaţă politic pe el şi pe partidul său. Şi se pare că acesta nu are de gând să se mulţumească cu această mică resuscitare, el tinzând spre depăşirea pragului electoral, prin încercările lui aberante de a organiza referendumuri ilegale precum cel de la Comrat şi în alte localităţi alte republciii. Dar să ne reamintim că tot aşa s-a aventurat şi atunci când a spus că va organiza proteste în masă pentru a demonstra modul fraudulos prin care Dorin Chirtoacă a câştigat al doilea mandat la cârma capitalei.

Mihai Ghimpu, acest individ, pe care mulţi îl numesc pe drept cadavru politic, se pare că nu a vrut să rămână în urma celorlalţi actori şi s-a hotărât să culeagă şi el ceva lauri. Doar că, aproape ca de fiecare dată când acesta deschide gura, o face doar în dezavantajul PL-ului, care şi aşa se află la moment la limita de a nu atinge pragul electoral de 6%. Mihai Ghimpu, în prostia lui cronică, cere ca başcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal să fie exclus din Guvern. Acest om fie e lipsit de discernământ, fie acţionează împotriva suveranităţii RM. Acest individ, pe nume Mihai Ghimpu, alături de Iurie Roşca, dar şi alţi prieteni de-ai săi din acel timp, au cerut în ‘90 şi excluderea din Parlamentul RM a deputaţilor din circumscripţiile din stânga Nistrului. Şi au fost excluşi, iar drept consecinţă a acestui fapt, aceştia au mers la Tiraspol unde şi-au făcut propriul parlament şi alte instituţii, ceea ce a şi adus la separatismul transnistrean. Cerând acum excluderea lui Formuzal din executivul RM, Ghimpu probabil vrea să ne mai facă o Transnistrie şi în sudul republicii, care de această dată se va numi Găgăuzia.

Filat şi PLDM-ul au falsa impresie că au avut ceva de câştigat în urma plebiscitului ilegal din UTAG. Filat nu a vrut să meargă împotriva lui Plahotniuc, cel care a şi comandat acest referendum, din frica faţă de acesta, dar şi din speranţa că dacă o va lăsa mai moale la alegerile de anul acesta se va alege şi el cu ceva voturi din cele aproximativ 100.000 ale locuitorilor din autonomia găgăuză. În realitate însă, Filat a mai primit o lovitură din partea lui Plahotniuc, care i-a mai demonstrat încă odată că poate face ce vrea şi când vrea pe această palmă de pământ numită Republica Moldova. Mai mult de atât, Filat a dat dovadă de nesimţire şi bădărănie, când în momentul în care în sudul republicii era pusă în pericol suveranitatea RM, el făcea băi de mulţime, gudurându-se şi cerşind câteva poze alături de băieţii din echipa de tenis a RM, în speranţa că aşa va mai adăuga câteva voturi în bazinul electoral sărăcit al PLDM-ului.

Plahotniuc este în realitate marele câştigător în urma vânzolelilor ilegale care au avut loc în ultimele săptămâni în UTAG. În ciuda comunicatelor pe care le-a dar PD-ul alături de PLDM şi PLR, care vezi Doamne ar veni să condamne cele întâmplate în Găgăuzia, cu toţii ştim că Plahotniuc este regizorul principal al acestui scenariu de prost gust. În 5 minute acest referendum ar fi putut fi oprit. Un singur telefon să fi dat Plahotniuc şi cei 19 supuşi din Adunarea Găgăuză ar fi anulat toată această bătaie de joc la adresa RM. Dar nu a dorit şi motive pentru această mişcare are destul de multe. În primul rând a ţinut să amintească încă odată în plin an electoral cine e şeful cel mare, care poate să facă orce-i doreşte muşchiul său pe această palmă de pământ. Apoi le-a dat o gură de aer comuniştilor, ajutor pe care ar urma să-l primească înapoi pe parcursul anului 2014, în cazul unei eventuale alianţe cu comuniştii, în situaţia în care Filat nu va dansa exact cum îi va cântă Plahotniuc. Prin această mişcare şi reapropierea de comunişti, Plahotniuc a făcut primul pas în a-şi asigura votul mixt de care ţine cu dinţii şi nu se va lăsa până nu va fi votat cel târziu în primăvara acestui an. Următorul pas este şantajarea lui Filat cu o alianţă PD-PCRM plus neafiliaţii din grupul lui Dodon şi cel al lui Mişin, în cazul în care Filat va ţine să rămână ferm pe poziţie şi va refuza să voteze votul mixt-criminal impus de Plahotniuc. Iar cei care încă se mai amăgesc, precum că PD şi Plahotniuc nu ar face o alianţă cu comuniştii, care ar stopa parcursul european al RM, cred că acum şi-au dat seama că Plahotniuc numai în UE nu-şi doreşte.

O altă cauză la tot tam-tamul creat de vânzolelile ilegale de la Comrat şi la care nu s-a referit nimeni, este cea de a distrage atenţia mass-media şi a opiniei publice de la ceva anume, care ar avea loc chiar în acest răstimp în RM. Spunând astea mă refer la alte atacuri raider şi furturi din proprietatea statului şi nu numai, făcute de Plahotniuc sau Filat. Să ne amintim că acest mod de operare este foarte îndrăgit de Plahotniuc, când de fiecare dată când arunca câte o “bombă” mediatică presei, acesta săvârşea în linişte infracţiunile de jaf delapidări din proprietatea statului sau preluarea cu forţa a altor afaceri profitabile. Dacă e aşa sau nu, vom afla curând, în cazul în care mai avem presă liberă şi curajoasă, căreia să nu-i fie frică să scoată la lumină toate infracţiunile săvârşite de Plahotniuc. Am spus că am aşteptări de la presă, deoarece de la organele de stat controlate în totalitate de acesta nu ne putem aştepta la nimic bun.

Indiferent care va fi mersul lucrurilor pe mai departe, un lucru este cert: astfel de scenarii precum cel din Comrat, menite să stopeze parcursul european al RM vor mai fi, chiar şi cu riscul unei alianţe PD-PCRM, deoarece Plahotniuc nu-şi doreşte o Republică Moldova europeană precum este România acum, unde bandiţi mai mari sau mai mici decât el sunt băgaţi aproape zilnic pentru ani grei la puşcărie.

sursa: blogulluivalentyn.blogspot.com

- Advertisement -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -spot_img

Ultimele știri