igor casuLa 13 ianuarie, începând cu ora 00.30 unul dintre cei mai importanţi prestatori privaţi de servicii TV prin cablu SUN Communications a scos din pachetul de bază postul de televiziune Jurnal TV. Cetăţenii care vor să recepţioneze canalul respectiv sunt îndemnaţi să treacă la pachete mai scumpe în care se va regăsi şi postul lor preferat.

Aceeaşi soartă a avut-o recent un alt post de televiziune Accent TV, scos din lista operatorului serviciilor prin cablu de stat Moldtelecom, chiar în ajunul Anului Nou. Decizia cu privire la Accent TV a vizat mai ales cetăţenii din afara Chişinăului, în timp ce cea a Sun Communications cu privire la Jurnal TV vizează, în special, locuitorii Capitalei, dar şi ai unor oraşe precum Bălţi şi Cahul, deci preponderent consumatorii din mediul urban.

În spatele celor două hotărâri stă, fie şi de o manieră implicită, autoritatea naţională din domeniu – Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA). Or, CCA a elaborat un raport despre monitorizarea buletinelor informative ale posturilor de televiziune Moldova 1, Prime, 2 Plus, Publika TV, Jurnal TV, N 4, Pro TV Chişinău, TV 7, Accent TV şi Canal 3, la capitolul respectării prevederilor art. 7 din Codul Audiovizualului. Monitorizarea a fost efectuată în perioada 4-13 noiembrie 2013.

Rezultatele au arătat că cele mai multe probleme la capitolul reflectarea echidistantă a evenimentelor le are Accent TV. În ce priveşte Jurnal TV, concluzia CCA este mai degrabă una favorabilă, deşi pe alocuri se sugerează că ştirile sunt difuzate fără a prezenta şi părerea celor vizaţi, mai ales în context negativ. CCA are însă o implicare directă în încercarea de a reduce numărul telespectatorilor Jurnal TV, prin proiectul de decizie din 20.12.2013, care ar urma să schimbe metodologia selectării posturilor TV care trebuie incluse obligatoriu în grila de emisie de către companiile ce prestează servicii TV prin cablu.

Acum, când aflăm că Sun Communications, precum şi alte firme prestatoare de servicii TV prin cablu, scot din pachetul de bază Jurnal TV, parcă nu ar fi nicio legătură directă cu concluziile raportului de monitorizare al CCA. În realitate, acesta a avut menirea să transmită un mesaj de avertizare la adresa Jurnal TV, semnalul fiind acela că în cazul în care administraţia canalului nu îşi va revedea politica editorială, în sensul reducerii spaţiului de emisie în care sunt criticaţi aspru guvernanţii, mai ales Plahotniuc şi Filat, dar şi judecătorii şi procurorii, vor urma măsuri aspre.

Deşi nu a intrat în atenţia celor care au elaborat raportul de monitorizare, ceea ce îi deranjează poate cel mai mult pe cei de la guvernare este conţinutul emisiunii „Ora de ras“, prezentată de Constantin Cheianu şi Anatol Durbală. Această emisiune a devenit poate cel mai popular produs mediatic din Republica Moldova din ultima perioadă, reprezentând o sinteză hebdomadară a evenimentelor politice, prezentate în stil umoristic, şi, de aceea, devenită una de referinţă pentru o parte însemnată a cetăţenilor.

Temele cele mai des reflectate în cadrul emisiunii „Ora de ras“ se referă la cazurile de corupţie, ilegalităţile comise de persoanele din sistemul justiţiei, averile deţinute de magistraţi şi înalţi demnitari de stat. Materialele difuzate sunt de cele mai multe ori bazate pe investigaţii solide efectuate de mass-media moldoveană.

Chiar dacă celor de la putere nu le place conţinutul emisiunii „Ora de ras“ şi a altor produse ale Jurnal TV, decizia de excludere a acestui canal din oferta de bază a celor mai importante companii prestatoare de servicii TV prin cablu nu este doar disproporţio-nată, dar şi periculoasă. Ea restricţionează accesul la informaţie şi aruncă o umbră asupra întregii guvernări. Mai ales că, într-un an când se vor desfăşura alegerile parlamentare, măsura are, fără îndoială, şi o conotaţie electorală. Nu este greu de presupus că decizia Sun Communications şi a altor companii similare a fost făcută prin presiune din partea unor grupuri de interese din arcul guvernamental, care sunt criticate zi de zi de către Jurnal TV.

sursa: adevarul.ro/moldova

(269 accesari)