2.7 C
Chișinău
miercuri, 1 decembrie, 2021

Ana Guțu: RM nu are alternativă pentru modernizarea în profunzime a societăţii decât integrarea europeană

Must read

Comentarii recente

658x0_658x0_gutuInterviu cu Ana Guţu, preşedinta Comisiei pentru Politică externă şi Integrare Europeană.

Mai multe voci susțin că țara noastră va avea succes la Vilnius. Ce se va întîmpla cu Republica Moldova în cazul în care parafează Acordul, dar și în situație inversă?

A.G. Cu siguranţă, RM va parafa la Vilnius Acordul de Asociere cu UE, după aceasta va urma pregătirea pentru semnarea acordului, procedură legată de mai multe aspecte tehnice. Semnarea Acordului de Asociere se va reuşi, probabil, către mijlocul anului 2014 şi iată după aceasta va începe adevărata muncă a tuturor celor implicaţi în procesul de modernizare a RM –  politicieni, funcţionari, societatea civilă, simpli cetăţeni. RM nu are alternativă pentru modernizarea în profunzime a societăţii decât integrarea europeană. Pentru aceasta e nevoie să muncim cu toţii, fără excepţie.

Presiunile Rusiei sunt condamnabile. În cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei ați vorbit despre comportamentul ostil al rușilor. Oficialii Europeni de asemenea cunosc situația și susțin eurointegrarea Republicii Moldova în continuare. Cum ar putea fi  negociată relația R. Moldova cu Federația Rusă, așa încît să fie reluate exporturile, moldovenii care muncesc în Rusia să nu sufere și să beneficiem de resurse energetice mai departe?

A.G. Rusia a demonstrat în repetate rânduri că nu este un partener care acţionează în baza principiului de paritate. Şi-a tratat partenerii, mai ales fostele republici sovietice,  ca pe nişte vasali. Republica Moldova nu este o gubernie rusească, RM este un stat suveran şi independent, cu atât  mai mult RM nu trebuie să consulte Rusia în problema vectorului său de politică externă. Unica soluţie pentru producătorii din RM este să-şi reorienteze mărfurile şi produsele către piaţa UE, fapt care i-ar mobiliza pentru ameliorarea calităţii acestor produse. Rusia mereu va uza de presiuni şi de şantaj în scopuri politice. Nu există remedii diplomatice în acest sens până când Rusia nu va deveni un stat cu adevărat democratic. Iar cetăţenii RM care muncesc în Rusia au două opţiuni fie să se dezică de condiţiile de sclavie modernă (căci altfel nu poţi numi munca lor pe şantierele Rusiei) şi să revină la familiile lor, fie să-şi ia cetăţenia rusă şi să se naturalizeze acolo, dacă nu văd nicidecum revenirea lor acasă.

Concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău și vinderea activelor de la Banca de Economii a fost decisă fără Partidul Liberal Reformator. Cum explicați această necolegialitate?

 A.G. PLR, ca promotor al doctrinei liberale, susţine proprietatea privată şi optează în favoarea privatizărilor şi concesionărilor. Noi optăm pentru reguli de joc transparente şi corecte. Suntem parteneri de coaliţie pro-europeană şi aceasta înseamnă că veghem asupra interesului naţional care este şi interesul cetăţeanului. Nu era vorba că trebuia să fim puşi la curent, nu suntem complici, ci parteneri. Era vorba că aceste acţiuni trebuiau să fie făcute în condiţii de maximă transparenţă, să cunoască societatea unde merge banul şi interesul public.

Anterior ați cerut Curții Constituționale să verifice posibilitatea de echivalare a sintagmei „limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine” cu expresia „limba română”. Ați solicitat anularea dății cînd trebuia să se pronunțe magistrații. Între timp și Mihai Ghimpu a cerut interpretarea aceluiași articol din Constituție privind statutul limbii de stat. Care sesizare va fi prima – a Anei Guțu sau a lui Mihai Ghimpu? Cum veți proceda în cazul în care Mihai Ghimpu va fi primul?

 A.G. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale permite conexarea sesizărilor pe acelaşi subiect. Vreau să menţionez doar că gestul foştilor colegi este disproporţionat. Au plagiat ideea, sunt în căutare de capital politic, şi, fiind în opoziţie, şi-au amintit brusc de problema limbii române, cu toate că niciodată nu mi-au susţinut iniţiativele care vizau limba română, niciodată nu era timp pentru ele. Indiferent de data examinării sesizării mele, contează rezultatul. Sper să nu mă dezamăgească acest rezultat. Azi am depus la CC un supliment la sesizarea mea din 26 martie 2013 prin care solicit Înaltei Curţi constituţionalizarea Declaraţiei de Independenţă a RM, fapt despre care am vorbit public în mai multe emisiuni şi discursuri pe parcursul acestor luni.

Liderul liberalilor a renunțat la imnul partidului, întrucît versurile sunt scrise de Ion Hadîrcă. Ce părere aveți de această decizie? Este una personală sau politică?

 A.G. Este o decizie la care eu personal mă aşteptam, chiar am remarcat un retard în acest sens. Renunţarea la imnul „Libertate” e o decizie politică şi personală în acelaşi timp, ea ne facilitează nouă sarcina: vom accepta în calitate de imn al PLR cântecul pe versurile lui Ion Hadârcă.

- Advertisement -spot_img

Mai multe articole

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -spot_img

Ultimele știri