Ambasadorul_Turciei_Mehmet_Salim_KartalInterviu cu Ambasadorul Turciei în Republica Moldova, Mehmet Selim Kartal      

1. Dle Ambasador, deja de mai mult de două decenii Republica Moldova și Turcia au stabilit relații diplomatice. Cum apreciați colaborarea dintre cele două state în toată această perioadă?

Relațiile moldo-turce nu sînt limitate de doar ultimele două decenii. Într-adevăr aceste relațiile au rădăcini adînci în istorie, formate de proximitatea geografică și de legea țărilor vecine. Din retrospectiva acestor legături culturale și istorice, cooperarea dintre țările noastre s-a dezvoltat foarte rapid după stabilirea relațiilor diplomatice. Noi credem că sînt oportunități și există potențial mai mare pentru a fi valorificat. Turcia este unul din principalii investitori și parteneri comerciali ai Moldovei. După cum atestă vizita recentă a Președintelui Timofti în Turcia în decembrie 2013, parteneriatul nostru a ajuns la nivelul strategic. Consolidarea statalității și integrității teritoriale a Moldovei este esențială pentru securitatea și stabilitatea regională.

2.Republica Moldova și Turcia au un obiectiv politic comun – integrarea europeană. Este acesta un factor care consolidează realațiile politice, culturale și economice moldo-turce?

Cu siguranță, integrarea europeană va fi încă un factor care consolidează relațiile noastre, la fel cum a fost și în cazul Bulgariei și al României. Noi împărtășim un viitor comun și apărăm aceleași principii și valori, care ne permit să identificăm interese comune și căi de realizare a lor, evitînd conflicte.

3. Excelență, cum apreciați pașii întreprinși pînă în acest moment de Republica Moldova pe calea integrării europene? Care ar fi aspectele pozitive și cele negative ale acestui proces?

Moldova este o țară europeană cu o populație europeană. Acest aspect se află în conștiința chiar și a celor care se opun acestui proces. Nimeni nu se îndoiește de aceasta. Faptul că Moldova este o țară mică și fiind învecinată unei țări prietenoase europene – România, este încă un factor care facilitează acceptarea Moldovei în calitate de membru al familiei europene. Existența unui conflict înghețat în interiorul granițelor și înstrăinarea minorităților care au frică să-și piardă identitatea fac acest proces delicat. Firesc, durerile schimbărilor sînt resimțite înaintea beneficiilor.

Rivalitatea în politică face dificilă politica inclusivă și face dificil de înțeles esența reformelor. În primul rând, reformele întreprinse pe calea europeană ar trebui să fie văzute ca un beneficiu pentru toți cetățenii Republicii Moldova. Acesta nu este un final în sine sau un instrument de marcat împotriva rivalilor politici.

4. Știm că integrarea europeană durează, procesele integraționiste sunt complicate și anevoioase. Turcia are o experiență mult mai bogată în acest sens decît R.Moldova. Ce ar trebui să întreprindem noi pentru a evita unele aspecte cu care s-a confruntat țara DVS., în calea spre marea familie europeană?

Procesul nostru de aderare de lungă durată a fost un exercițiu binefic pentru un atlet de maraton, cum este Turcia. În acest proces, am ajuns să avem o economie mai competitivă și o democrație funcțională, rezistentă la criza economică care a cuprins Europa. Deși, identitatea europeană a Turciei este pusă la îndoială de unii, avînd ca criterii religia și dimensiunea țării, sîntem practic în Europa din cauza relației multilaterale pe care am dezvoltat-o cu UE.

Turcia a semnat Acordul de Asociere cu UE în 1963, în urmă cu aproape 50 de ani. Am stabilit relații cu UniuneaVamală în 1996, acum UE este principalul nostru partener în comerț și investiții. În 2005, am început negocierile de aderare. Din motive politice, procesul este încetinit. În ianuarie 2014, Acordul de readmisie UE-Turcia a fost semnat pentru a obține un plan de acțiune pentru un dialog privind vizele și, eventual scutirea de vize din partea UE peste 2-3 ani. Republica Moldova se așteaptă că va obține liberalizarea regimului de vize în această vară, cu mult înintea Turciei.

Atunci când exista o criză în un una din piețele tradiționale ale sale, Turcia a fost în măsură să se bazeze pe alte piețe pentru a face față crizei. Republica Moldova poate să-și dezvolte infrastructura și să-și diversifice economia, îmbunătățindu-și avantajele competitive folosindu-se de oportunitățile Acordului de Asociere și ale celui de Liber Schimb cu UE. Interesul și generozitatea demonstrate față de Moldova s-ar putea să nu mai fie peste 2-3 ani și nu ar trebui să fie irosite. Aflîndu-se în același rînd cu alte țări cu dimesiuni și viziuni similare, Moldova va avea posibilitatea să atragă atenția partenerilor mai mari.

Faptul că Ciprul grecesc a aderat la UE, fără a fi găsite soluții permanente pentru soluționarea conflictului, a avut singurul efect negativ de amînare a soluționării. Disponibilitatea UE de a oferi stimulente mai mari pentru Transnistria și pentru o dezvoltare regională ar trebui să fie utilizată pentru reintegrarea țării.

5.Cu siguranță știți că în Republica Moldova corupția este una dintre cele mai grave probleme. Totuși, Turcia s-a angajat să ne sprijine prin investiții în diferite proiecte de infrastructură. Cum reușesc investitorii turci să lupte cu acest flagel? Ce fel de semnale dă mediul de afaceri turc din Republica Moldova, cu ce probleme majore se confruntă?

Noi am realizat că investitorii turci se văd ca parte din Moldova, într-adevăr, mulți din ei au dobândit cetățenia Republicii Moldova și a devenit sursa noastră comună de mândrie cu realizările lor. Ei demonstrază responsabilitate și sensibilitate socială. Această atitudine face ca accesul lor și colaborarea cu factorii de decizie să fie mai facilă. Cu toate acestea, pentru cei care doresc să fie investitori este nevoie de un teren concurențial echitabil. Reformele economice și juridice ar trebui să fie puse în aplicare temeinic pentru atragerea noilor investiții. În trecut, investitorii turci se confruntau cu atitudini descurajatoare începînd cu obținerea vizelor, intrarea în țară, achitarea plăților ilegale și presiuni din partea inspecțiilor hărțuitoare. Să sperăm că, în curînd, acele zile vor rămîne în trecut.

6.Tinerii turci vin la Chișinău la studii, în capitala noastră există un liceu moldo-turc. Cum apreciați calitatea sistemului educațional din R. Moldova și ce credeți că trebuie să se mai întreprindă pentru a dezvolta parteneriatul în domeniul educațional?

Cea mai mare problemă este reducerea numărului de studenți, creșterea costurilor de studii, lipsa școlilor profesionale de înaltă calitate. Pe de altă parte, populația tînără multi-lingvistă și multiculturală este în largul său cu lumea de afară, ceea ce provoacă pierderea celor mai bune creiere ale Moldovei. Părerea mea este că cea mai bună parte a sistemului vechi ar trebui combinat într-un mod creativ cu necesitățile noii societăți și ale noii industrii.

Moldova fiind situată între Est și Vest, poate servi ca un exponent și un interlocutor pentru noi toți. Succesele școlilor moldo-turce și atractivitatea Republicii Moldova pentru studenții străini se datorează flexibilității și multiculturalismului din societatea moldovenească, care ar trebui să fie în continuare cultivate de sistemul de învățământ.

7. Litoralul turcesc a devenit în ultimii ani cea mai atractivă destinație turistică pentru moldoveni. Ce obiective turistice ale Moldovei ar putea interesa populația Turciei? Ce ar trebui să întreprindem, din punctul DVS. de vedere pentru a echilibra balanța turistică dintre țările noastre?

Destinația noastră turistică a devenit atractivă datorită unei infrastructuri și unei deserviri mai bune. Particularitățile fiecărei țări pot fi comercializate sub diferite etichete. Ceea ce face Republica Moldova atractivă sunt oamenii săi, liniștea și podgoriile. Cred că există o corelație între aceste trei calități, „cu înaintarea în vîrsta vine înțelepciunea”. Ar fi trist să vedem că această înțelepciune nu poate fi de ajutor pentru a depăși problemele de identitate ale adolescenței.

În plus, Acordul de liberalizare a regimului de vize, semnat în 2012, va intra în vigoare în viitorul foarte apropiat. Mai mulți oameni, mai multe idei creative, oportunități de afaceri și de capital vor fi schimbate între cele două țări.

8. Excelență, cum apreciați starea de lucruri din domeniul libertății de exprimare din Republica Moldova, mai ales în contextul ultimelor evenimente cînd cîteva posturi TV au fost scoase din portofoliul celor mai mari distribuitori de servicii? Cum ar fi gestionată o asemenea situație în Turcia?

Așa cum zice un canal de televiziune internațional în anunțurile sale, „cunoașterea este putere”. Media urmărește cu atenție ca deținătorii de putere să fie mai transparenți și responsabili. Cu toate acestea, ar trebui să existe, de asemenea, un organism de reglementare care să supravegheze dacă puterea mass-media este în mâini bune și servește intereselor generale. Monopolul de cunoștințe este esențial pentru cei care capitalizează  pe puterea politică și economică. Mă bucur să văd că încercarea de a elimina unele posturi de televiziune de la operatorii de cablu a fost rezolvată într-o perioadă scurtă de timp, în conformitate cu recomandările Consiliului European și ale OSCE.

În Turcia, nu există un monopol de canale de știri. Dimpotrivă, există o multitudine. Deși, abuzul de putere mass-media a dus la sancțiuni din partea organismului de reglementare, chiar și o închidere temporară a unui canal TV sau a unui ziar este o incidență rară.

9. Domnule Ambasador, ce părere aveți referitor la situația din autonomia găguză? Nu credeți că din păcate, cetățenii de acolo sînt ideologizați de mașina de propagandă a Rusiei și că încă se mențin niște percepte de sorginte sovietic în unele zone de acolo?

Apropierea de UE este văzută în autonomie ca un plan sinistru al „unioniștilor”, care va duce la privarea poporulului găgăuz de pămînturile și drepturile sale. Pe bune sau nu, aceasta este o teamă reală din partea poporului găgăuz, care provine din istorie, fie că este vorba de perioada interbelica sau perioada sovietică. Ar trebui să fie mai multe eforturi din partea noastră pentru a explica faptul că UE nu este o amenințare pentru viabilitatea mai multor identități împreună. De fapt, UE garantează existența multi-naționalului sub egida sa.

Pentru noi, Gagauzia este o punte spre Moldova și spre Lumea Ortodoxă. Este o rămășiță a istoriei noastre comune care și mai mult ne atașează de Moldova și de regiune. Dorim ca Găgăuzia să fie o parte fericită și prosperă a Moldovei.

10.  Excelență, credeți că implicarea Turciei sub aspect cultural, științific, educațional ar putea contribui la ameliorarea situației din autonomie în sensul apropierii ei de valorile europene și euroatlantice?

De la începutul anilor ’90, angajamentul nostru față de Găgăuzia este în mare parte în domeniul cultural și economic, de asemenea, contribuind la bunăstarea și integritatea Moldovei în general. Implicarea pozitivă a Turciei în facilitarea unei soluții pașnice, în baza statutului special garantat prin lege, a contribuit la evitarea unui conflic asemănător celui transnistrean.

Să nu uităm că poporul găgăuz în primul rând sînt cetățeni ai Republicii Moldova. Este responsabilitatea autorităților moldovenești de a face ca fiecare cetățean să se simtă ca la el acasă și confortabil. Mai multe investiții turcești vor fi canalizate odată ce va fi semnat și pus în aplicare Acordul de liber schimb negociat între Turcia și Republica Moldova. Pe de altă parte, Agenția Turcească de Cooperarea și Coordonare (TIKA) își extinde arealul operațiunilor sale pe întreg teritoriul R. Moldova, chiar dacă activitățile sale sunt concentrate în mare parte în sudul țării.

11.  Domnule Ambasador, vă rugăm să ne spuneți un mesaj pentru cititorii portalului Glasul.md, mulțumindu-vă totodată pentru bunăvoința de a răspunde la întrebările redacției noastre!

Acest interviu mi-a oferit posibilitatea de a-mi împărtăși gândurile și sentimentele sincere cu cititorii dvs. Sunt profund afectat de creativitatea intelectuală și culturală a societății moldovenești. „Calitate, nu cantitate este ceea ce contează în timpul nostru”. Republica Moldova ocupă deja un loc major pe harta mea intelectuală. Vă mulțumesc și eu.

(664 accesari)