Val Butnaru CabinetulAceste două zile care au mai rămas până la scrutinul de duminică comportă, probabil, semnificaţii aparte. Sensuri şi responsabilităţi chiar. Se aud apeluri la salvarea Chişinăului.

Şi în pofida faptului că nutresc un dezgust profund faţă de ambii candidaţi la postul de primar al municipiului Chişinău, luasem decizia să vă vorbesc azi despre necesitatea votării în favoarea răului cel mic. Fie şi din banalul considerent ca să nu-i oferim lui Dodon tâmpita ocazia să jubileze. Vi-l imaginaţi pe Dodon, omul care trebuie să stea la puşcărie pentru înalta trădare, jubilând alături de Zina Carabina?

Iată de ce mă gândeam să vă vorbesc despre răul cel mai mic. La urma urmei, dacă ambii candidaţi sunt oribili, de ce n-am putea să votăm pentru răul cel mai mic? La urma urmei, nu asta facem de 20 de ani încoace? La urma urmei, nu asta spunem de fiecare dată – în cazul în care va câştiga răul cel mic să ştie măcar că votul meu a fost unul raţional? Şi în cazul în care va câştiga răul cel mic să ştie măcar că asta cred despre el – că este răul cel mic. Nimic altceva.

Şi, cum vă spuneam, mă pregătisem să vă vorbesc anume aceste lucruri, dar văzând dezbaterile de la Jurnal TV am descoperit un lucru uimitor. Nemaiîntâlnit în practica luptelor electorale. Am constatat aseară că răul cel mic nu are nevoie de votul meu. Aroganţa, greaţa chiar cu care răspundea la întrebări, atacurile plahotniuchizate asupra postului de televiziune care l-a invitat să-şi expună punctele de vedere – toate acestea m-au determinat să renunţ la discursul planificat.

Ce să-i faci, dacă nu are nevoie omul de votul meu? Înseamnă că le are suficiente în altă parte. Înseamnă că ştie ce face. Să vorbim azi despre lucruri mai importante.

În ultima vreme tot mai mult este vehiculată idea cum că Republica Moldova este ameninţată de pericolul unui faliment. Într-un studiu elaborat de Fundaţia Universitară a Mării Negre se spune tranşant că Moldova se află în derivă şi că ar putea deveni un stat eşuat. Semnele pot fi citite peste tot. Ideea naţionalizării Băncii de Economii ar putea fi fatală. Autorii studiului fac o paralelă cu Bancorex, un caz foarte asemănător cu BEM.

Pe lângă asta, Fondul Monetar Internaţional a renunţat la vizita planificată. Partenerii europeni şi americani au renunţat la finanţarea unor proiecte aflate în derulare. Scad remitenţele de peste hotare. Cursul leului este unul halucinant. În scurt timp, statul ar putea să nu mai aibă posibilităţi de achitare a pensiilor şi a salariilor.

Iar acest lucru înseamnă default. Adică, faliment.

Sursa:jurnal.md

(170 accesari)